Scoala de Agenti de Politie "Septimiu Muresan" Cluj Napoca

 

 

              

   

    Anunturi Legaturi utile

Home
Despre noi
Echipa Manageriala
Admitere
Sistem de invatamant
Infrastructura
Activitati extracurriculare
Contact
Informatii Publice
E-Learning
Lectie demonstrativa

 

Despre ...

 

Patronul Spiritual
Clujul universitar
Localizare
Galerie de poze
Evenimente
Parteneriate

 

 

 

 

 

In momentul in care ganditorul umanist Zamosius identifica, la inceputul secolului XVII, teritoriul oraşului Cluj cu cel al anticei colonii romane Napoca, el practic muta cu peste un mileniu in trecut geneza asezării, ce in timp avea să devina principala metropola a Transilvaniei.

            Amplasat pe cursul mijlociu-superior al raului Somesul Mic, municipiul si, mai apoi, colonia romana, care exista la inceputul mileniululi I pe importanta via ce lega Sarmisegetusa Ulpia Traiana, de Porolissum, orasul liber si prosper al evului mediu, citadela umanista si renascentista binecunoscuta in Europa Centrala si de Rasarit, centrul cultural si politic al principatului Transilvaniei, Clujul a beneficiat mereu de particularitaţile fizico-geografice ale arealului inconjurator.

Locul inchis, clusum, i-a determinat pe sasii colonizaţi de regii maghiari pe pamant comitatens in secolul XIII, sa dea acestei asezari denumirea de Clus-Clusvar, pastrata  pana azi intr-o forma puţin diferita. „Clujul este asezat la poalele unor dealuri falnice si inconjurat de un zid inalt – scria in anul 1610 protonotarul apostolic Georgio Tomasi -, despartit prin turnuri dupa stilul mai vechi. Are o populatie foarte numeroasa, mai ales in suburbii, care ocupa mult spatiu in afara... Clujul face negot cu tot felul de marfuri cu austriecii, ungurii, polonii si cu alte natiuni, avand din belsug toate lucrurile trebuitoare traiului omenesc”. 

Flancata inspre apus de o cetate intarita cu val de pamant si palisada, databila din vremea voievodului Gelu, dux blachorum, loc in care va fiinta apoi Conventul Cluj-Manastur, cetatea Clujului a jucat un rol important in istoria voievodatului si ulterior a cea a principatului Transilvania. Asezarea se va  transforma intr-un oras liber regesc, fiind aparata de ziduri cu bastioane puternice si protejata la miazanoapte de apele reci si bogate in peste ale Somesului Mic. Burgul clujean a insumat astfel de-a lungul anilor toate premisele dezvoltarii unei vieti prospere, desigur, atata vreme cat nenorociri de genul foametei, ciumei, catastrofelor naturale, invaziilor sau razboaielor, destul de frecvente  intr-o lume medievala instabila si  tumultuoasa, nu  au perturbat-o.

            Evenimentele politice ale sfarsitului de secol XVII vor aduce Transilvania in sfera de influenta habsburgica, la inceput prin dominatie si ulterior prin apartenenta efectiva la acest imperiu. Regimul politic al provinciei, ridicate la rangul de mare principat, va fi fixat prin Diploma leopoldina din 1691, iar  orasul se va mai imbogati cu un element de fortificatie, Cetatuia, loc in care va functiona o garnizoana austriaca.

Elementul etnic romanesc se va impune cultural si politic, la inceput timid, iar ulterior din ce in ce mai spectaculos, pe fondul evenimentelor din anii 1848-1849, a celor de la sfarsitul secolului XIX si din  debutul veacului urmator. Epilogul Primului Razboi Mondial, care duce la dezintegrarea si disparitia de pe harta Europei a Imperiului Austro-Ungar, va creea premisele infaptuirii unitatii nationale a romanilor, actul de la 1 Decembrie 1918 consfiintind unirea Transilvaniei cu tara mama.

Azi Clujul european este o adevarata citadela a invatamantului: 599 de unitati apartinand sistemului instructiv educativ de stat, din care 150 prescolare, 366 in  invatamantul primar si secundar-gimnazial, 62 licee de diferite profiluri de instruire, 3 scoli profesionale, 8 pentru invatamantul tehnic, postliceal de specialitate si tehnic de maistri si nu mai putin de 6 universitati, insumand 48 facultati si colegii. Pe langa unitatile de stat, invatamantul superior mai cuprinde si un sector privat compus din 3 universitati, 10 facultati si un colegiu.

In asemenea conditii, o institutie de invatamant a Ministerului Administratiei si Internelor isi gaseste un mediu propice functionarii si dezvoltarii, fiind in masura a intregi un adevarat sumuum al pofilelor educationale din asezarea pe care Zamosius o identifica cu antica Napoca romana, la inceputul secolului XVII.